Pun capul pe perna. Adorm!
“Parca sunt in alta lume.Totul e pustiu.Doar oceanul neinsetat si nisipul alb-galbui.
Pasesc usor spre ocean.Ma opresc pentru o secunda sa’i simt tristetea,dar si fericirea.Inaintez si ma lovesc de valuri.Erai langa mine.Ti am cerut sa ma ti-i de mana si sa inaintam impreuna spre valurile furioase care parca ne inghiteau.Tu mi-ai spus “nu iti fie frica!sunt aici!”.Vorbele acestea ma linisteau,simteam indradevar mangaierile valurilor pe tot corpul.Tu ai spus”hai sa descoperim abisul apelor!”,iar eu, speriata,am spus”Nu!Nu pot.imi este frica!”. Tu cu al tau glas bland mi-ai spus ca nu e niciun pericol si ca orice ai fi o sa fi langa mine.
Mi-am dorit sa putem merge pe valuri.Ele,doar, sa fie ghidul nostru care sa ne arate rautatile lumii.
Tu ai spus “asta vrei?”
Iar eu:”da asta este visul meu de mica”
Si dintr-o data, eram desupra lor,ele ne purtau departe si o voce lina si blanda vorbea,ne ghida spre nicaieri.Era frumos!”
Iti multumesc ca esti prietena mea,la bine si rau! Te iubesc!
>:D<
